Despre iubire si relatii s-au scris carti, s-au dus razboaie, s-a discutat si ras-discutat. Ai zice ca nu mai este nimic de zis si totusi…Sunt aici cu povestea mea, a noastra :)
Nu am un istoric prea stralucit legate de relatii cu baieti: ma atasam repede, foarte tare si ramaneam suferind dupa o relatie nu prea lunga…Mai tarziu (de curand de fapt) am aflat ca din cauza ranii abandonului ma atasez prea tare, obsesiv chiar, de persoanele din viata mea.
Pe Sebi l-am cunoscut in facultate si nu am avut cine stie ce impresie la prima vedere, stiu ca i-am remarcat ochii verzi, frumosi. Fiecare eram in alta relatie la momentul respectiv si nu am fost mai mult decat prieteni o perioada. Dar era un prieten minunat, generos, bun…era prietenul care era acolo langa tine cand aveai nevoie, prietenul pe care te puteai baza. Ne vedeam des atunci pentru ca eram tineri, aveam aceasta gasca frumoasa si ne placea sa petrecem timp impreuna.
Dupa o scurta perioada de pauza cand am fost plecata in vacanta de iarna, tin minte si acum momentul si sentimentul cand l-am revazut pe Sebi: l-am strans tare in brate si am simtit ca mi-a lipsit….mult. Atunci am realizat ca vreau mai mult decat o prietenie…La scurt timp avea loc si primul sarut, pe partie in Predeal, pe melodia “Murderer” a lui Connect-R :)).
Cred ca fata de experientele anterioare, pe Sebi l-am cunoscut ca prieten mai intai, am simtit ce fel de om este, iar cu el ma simteam…“acasa”. Pare totul frumos si desprins dintr-un basm, dar ce a urmat nu a fost doar frumos. Ne-am dat seama destul de repede ca suntem extrem de diferiti, ca nu ne “potrivim” perfect asa cum m-as fi asteptat eu, ca o relatie cere multe sacrificii si comunicare. Pe langa momentele minunate la inceput de relatie, au fost si multe dispute, discutii cu plansete si neintelegeri. Au fost 2 ani de adaptare, in care am rezistat, dar sincer ma mir cum… In aceasta perioada mi-am dat seama ca suntem acolo unul pentru altul, ca suntem dispusi sa luptam pentru relatia noastra si ca nu este nimic superficial intre noi. In acesti 2 ani am invatat amandoi ca nu mai este despre noi si ca trebuie sa lasam (amandoi) ego-ul puternic la o parte.
Nu s-a intamplat ca dupa acesti 2 ani sa fie totul perfect, nici-vorba :))
Dar am mai invatat sa ne pliem unul dupa altul, sa comunicam mai bine si sa mai acceptam ce nu ne convine.
Cateva lucruri care pot ajuta o relatie la inceput de drum sunt:
– Comunicare deschisă: fii sincer și deschis cu partenerul tău si comunică-ți sentimentele, gândurile sau așteptările.
– Răbdare și timp: construirea unei relații solide necesită timp, asa ca nu grăbi lucrurile și lasă relația să se dezvolte natural.
– Respect: respectă-ți partenerul și asigură-te că te respectă înapoi.
– Ascultare activă: ascultă cu atenție ce are de spus partenerul tău si arată interes față de gândurile și sentimentele lui.
– Încrederea este esențială: fii demn de încredere și acordă-ți timp să construiești încrederea în celălalt.
– Explorați activități comune: incercați să faceți lucruri împreună care vă plac amândurora, astfel legătura dintre voi se intareste.
– Fii tu însuți: nu încerca să fii altcineva doar pentru a impresiona, deoarece o relație autentică se bazează pe cine sunteți cu adevărat.
– Setați limite sănătoase: fiecare persoană are nevoie de spațiul său si este important sa va respectați limitele și aveți grijă de nevoile personale.
– Bucurați-vă de moment: inceputurile sunt adesea cele mai frumoase momente. Bucurați- vă de această perioadă și creați amintiri frumoase.
– Fii acolo “la bine si la rau”: arată-ți sprijinul în momentele dificile și împărtășiți-vă bucuriile.
In aceasta relatie cu Sebi am luat totul incet si sigur: ne-am mutat impreuna abia dupa 4 ani si am fost ceruta de sotie dupa 5 ani. Eram si tineri, aveam tot timpul impreuna si nu ne grabeam nicaieri. Ne-am distrat, ne-am cunoscut, am calatorit si am trait ca doi tineri fara prea multe responsabilitati.
Prima responsabilitate reala a fost chiar nunta, care ne-a facut sa realizam ca viata nu este atat de usoara si ca ai nevoie de bani, multi bani, sa faci o nunta…Aici a venit si decizia cu noul job la distanta al lui, alt motiv de certuri si dispute. Pentru ca mama a fost plecata sa lucreze “in afara” si am petrecut mult timp fara ea, nu puteam accepta sa fiu intr-o astfel de relatie.
Dar Sebi a fost si este un om foarte realist, un om al faptelor, al argumentelor: iar argumentele au castigat si era singura solutie sa obtinem ce ne dorim. A fost din nou o perioada foarte grea si ne-a pus mult relatia la incercare, dar am reusit sa trecem peste, sa facem nunta si la scurt timp s-a mutat cu job-ul in Brasov. A fost o gura de aer proaspat sa stiu ca pot avea o “viata normala” alaturi de sotul meu.
Dupa nunta am cumparat terenul nostru si am inceput sa muncim pentru visul de “acasa”. Nu a fost usor deloc, am intampinat multe greutati, atat financiare cat si relationale, am dat peste tot felul de oameni care ne-au ajutat sau ne-au incurcat, dar astazi sunt fericita ca lucrurile au ajuns la finalul dorit si anume casa noastra mult visata (construita in pandemie, as putea sa adaug).
Iar cand totul parea ca se leaga, se aseaza si suntem foarte bine, a venit Lara – minunea si rodul dragostei noastre.
Abia apoi am realizat ca un copil nu intareste relatii, ci le incearca la maxim. Am realizat ca atunci cand se naste copilul, se nasc alti doi oameni si alta viata, in care cuplul trebuie sa o ia aproape de la 0 si “micile neintelegeri” se amplifica. Am simtit ca fiecare am plecat in aceasta calatorie de a avea un copil cu anumite asteptari, iar cand realitatea ne-a “lovit”, lucrurile nu au mers atat de usor. Fiecare dintre noi simtea ca nu reuseste sa fie pe placul celuilalt nicicum. Fiecare dintre noi simtea ca face tot ce-i sta in putinta si tot nu este bine. Fiecare dintre noi era obosit, stresat, vulnerabil.
Sunt cateva lucruri care pot ajuta o relatie la aparitia unui copil in viata voastra:
– Continuați să vorbiți deschis unul cu celălalt despre cum vă simțiți, ce provocări întâmpinați și ce nevoi aveți. Ascultarea activă este esențială.
– Împărțiți sarcinile legate de îngrijirea copilului și treburile casnice pentru a evita epuizarea unuia dintre parteneri. Colaborarea și susținerea reciprocă sunt cruciale.
– Este important să găsiți timp pentru a petrece împreună, chiar și după apariția copilului. Programarea unor momente de calitate pentru voi doi poate ajuta la menținerea legăturii emoționale.
– Apariția unui copil aduce multe schimbări și imprevizibilitate. Fiți flexibili și dispuși să vă adaptați la noile circumstanțe.
– Oferiți-vă sprijin emoțional unul altuia. Înțelegeți că ambii puteți trece prin perioade dificile și că este normal să aveți nevoie de susținere.
– Găsiți modalități de a vă relaxa și de a reduce stresul, fie prin exerciții fizice, hobby- uri, meditație sau alte activități care vă plac.
– Nu ezitați să cereți ajutor de la familie, prieteni sau chiar profesioniști, dacă simțiți că aveți nevoie. Nu trebuie să faceți totul singuri.
– Micile gesturi de afecțiune și romantism pot face o mare diferență. Nu uitați să vă arătați iubirea și aprecierea prin mici surprize, complimente și momente speciale.
– Informați-vă despre provocările care vin odată cu creșterea unui copil și despre cum să le gestionați. Participarea la cursuri pentru părinți poate fi de ajutor.
– Lucrați împreună ca o echipă în toate aspectele vieții de familie. Luați decizii împreună și susțineți-vă reciproc în rolul de părinți.
– Nu vă așteptați să fiți părinți perfecți sau să aveți o relație perfectă. Acceptați că vor exista greșeli și momente dificile și învățați din ele.
Noi am ajuns de mai multe ori la discutii despre divort si de fiecare data ma ofticam enorm gandindu-ma ca am facut un copil din iubire si acum ce facem…ne despartim? Nu e corect! Ne-am reprosat multe, am comunicat in toate felurile posibile pana am ajuns sa preferam sa nu mai comunicam.
Singura “salvare” a acestei casnicii a fost momentul in care ne-am dat seama: nu ajuta sa ne concentram pe ce sa faca celalalt pentru fericirea noastra, dar pe ce putem face noi – pentru noi – pentru a fi fericiti. Da, stiu, cam tarziu am realizat asta, nu? Voi spune: mai bine mai tarziu, decat niciodata!
Ce am invatat in aceasta calatorie pana in momentul de fata: relatiile nu sunt ca in basme, nu trebuie sa gasesti persoana perfecta. Daca iubesti trebuie sa gasesti puterea sa fii tu OK cu tine si sa gasesti ce este mai bun in partener. Si sa nu renunti, pentru ca dupa greutati vine si rasplata!
Voi lasa pe final cateva idei pentru o comunicare mai buna cu partenrul, deoarece raman la ideea ca intr-adevar – comunicarea este cheia:
– Ascultarea activă: concentrează-te pe ceea ce spune partenerul tău fără a-l întrerupe. Fă contact vizual, dă din cap pentru a arăta că ești atent și repetă înapoi ce ai auzit pentru a confirma înțelegerea.
– Empatie și ințelegere: incearcă să înțelegi perspectiva partenerului și să te pui în locul lui. Arată empatie și compasiune, chiar dacă nu ești de acord cu el.
– Claritate și concretizare: exprimă-ți gândurile și sentimentele clar și direct. Evită ambiguitatea și generalizările. Fii specific în ceea ce dorești să comunici.
– Evitați acuzațiile și criticile: in loc să folosești fraze care încep cu „Tu niciodată…” sau „Tu mereu…”, încearcă să folosești fraze care încep cu „Eu mă simt…”. De exemplu, „Eu mă simt neglijat când nu petrecem timp împreună”.
– Non-verbalul contează: fii atent la limbajul corporal, expresiile faciale și tonul vocii tale. Acestea pot transmite la fel de mult ca și cuvintele tale.
– Fă pauze: dacă discuția devine prea tensionată, luați o pauză pentru a vă calma. Revenirea la discuție când sunteți amândoi mai liniștiți poate ajuta la rezolvarea problemelor într-un mod mai constructiv.
– Respect și recunoștință: arată respect pentru punctele de vedere și sentimentele partenerului tău, chiar dacă nu ești de acord. Exprimă-ți recunoștința și aprecierea pentru lucrurile mici pe care le face.
– Fii deschis și onest: sinceritatea este cheia în orice relație. Fii deschis în legătură cu sentimentele tale și încurajează-ți partenerul să facă la fel.
– Evitați discuțiile în momentele de stres: alegeți momente potrivite pentru discuții importante. Evitați să abordați subiecte sensibile atunci când sunteți obosiți, stresați sau grăbiți.
– Folosirea umorului: umorul poate reduce tensiunea și poate face discuțiile mai plăcute. Totuși, asigurați-vă că umorul este adecvat și nu minimizează sentimentele celuilalt.
– Învățați să faceți compromisuri: comunicarea eficientă implică și capacitatea de a face compromisuri. Fiți dispuși să negociați și să găsiți soluții care funcționează pentru amândoi.
Leave a Reply